ESELNITA

Locaţie:


Eşelniţa (denumită până în 1966 Ieşelniţa) este o localitate centru de comună din Banat, România, situată în partea vestica a judetului Mehedinţi pe DN 57. Localitatea se învecinează în est cu municipiul Orşova, fiind situată pe malul Dunării la 7 km în amonte de Orşova, la confluenţa cu râul omonim, la poalele Munţilor Almăj. Localitatea este menţionată documentar în anul 1488. Până în anul 1966 satul şi comuna s-au numit Ieşelnita.


Reconstruita pe actualul amplasament în 1967-1970, concentrează şi populaţia deplasată din satele Plavişeviţa, Tisoviţa; 
Potrivit hărţii austriece din 1724 şi conscripţiei austriece din 1743, a fost aşezare a districtului Orşova.
Din punct de vedere militar (1773-1872)  a aparţinut Companiei a 6-a a Regimentului de Graniţă Româno-Bănăţean nr। 13.
Intre 1872-1948 pădurile şi păşunile au aparţinut Comunităţii de Avere Grănicereşti.
Intre 1951-1952 aparţine de raionul Almăj-Mehadia, regiunea Severin; 
Intre 1952-1955 aparţine de raionul Almăj-Mehadia, regiunea Timişoara; 
Intre 1956-1968 aparţine de raionul Orşova, regiunea Banat;







Scurt istoric


Comuna Eselnita este situata în zona Defileului Dunarii (între Moldova Veche si Gura Vaii).
Locuirea în aceasta zona este dovedita din paleolitic, când ocupantii erau vânatori si pescari. Prima atestare documentara dateaza de la 25 februarie 1484, într-un act prin care Matei Corvin (1458-1490) doneaza lui Iacob Gârlisteanu o serie de mosii, printre care si cea de la Eselnita.

Relieful este variat, dominat fiind de terminatiile sud-estice ale Muntilor Almajului, cunoscuti sub numele de Muntii Clisurii. Altitudinea maxima a acestor munti este cuprinsa între 700-900 m.
Asezarea actuala dateaza din 1970 când, în urma construirii Hidrocentralei Portile de Fier I, nivelul lacului de acumulare a crescut cu aproximativ 20 de metri, înecând si generând stramutarea a 24 de asezari de pe malurile românesc si sârbesc, dintre care 16 (1 oras, 2 târguri si 13 sate cu catunele aferente) de pe malul românesc si 8 (2 orase si 6 sate) de pe malul sârbesc. Acestea sunt (în ordinea asezarii geografice): Dudasu Schelei (asezare noua), Gura Vaii (asezare noua), Vârciorova (asezare noua), Orsova (asezare noua), Eselnita (asezare noua care a preluat si Tisovita, Plavisevita si Ogradena), Ogradena (sat disparut), Dubova (asezare noua), Plavisevita (sat disparut), Tisovita (sat disparut), Svinita (asezare noua), Cozla (asezare noua), Drencova (asezare noua), Moldova Noua (asezare noua), Macesti (asezare noua), Pojejena (asezare noua) si Belobresca (asezare noua). Pe malul sârbesc: Sip, Golubinje, Mosna, Dobra, Brnjica, Boljetin, Radosevac, Usije, Vinci, Golubac (sate), si Tekija si Donji Milanovac (orase).

Ceea ce mai aminteste de vechile asezari sunt doar câteva terenuri situate în zone mai înalte, la care apa nu a ajuns, sarbatorile locale pastrate din vechile asezari si amintirile locuitorilor
Stramutarea, ca fenomen socio-urbanistic, a însemnat mutarea locuitorilor din vechile asezaminte ca urmare a inundarii spatiilor ocupate. Este denumit fenomen deoarece a durat 2 ani, dar el constituie un proces prin consecintele sale si implicatiile cu alte spatii de cunoastere (ecologic mai ales), generând efecte deosebite ca întindere în timp si spatiu dar mai ales la nivelul vietii sociale din întreg Defileul Dunarii. Stramutarea a început în 1968 si s-a finalizat cu mutarea efectiva a localitatilor în 1970.








Evenimente Locale


Zilele Eşelniţei 9-10 mai
Nedeie Sf Ispas 12-13 mai
Nedeie Sf Ilie - 20-21 iulie
Nedeie Sf Maria - 15 august